Calculele necesare alcatuirii manuale a astrogramei

[extras din cartea: Firicel Ciarnau - "Bazele astrologiei" - Editura Fidelia, 1999]
[Copyright © Editura Fidelia]

Pentru calcule avem nevoie de:

- numele si prenumele subiectului, data nasterii (ziua, luna, anul), ora nasterii (este de preferat sa fie cat mai exacta, dar se accepta o eroare de 20 min.) si locul nasterii (pentru longitudine si latitudine);
- tabelul Caselor;
- tabele de Efemeride ( ambele materiale pot fi gasite in paginile de astrologie Fidelia).
Exemplu: persoana XY, 13 octombrie 1985, ora 1:15, Cugir - Alba. 
[Note: In cazul construirii astrogramei cu un program specializat, cu ajutorul calculatorului, evident acest articol este pentru cultura dumneavoastra generala]

Pasii parcursi pentru calcule:

Pasul 1) Reducerea la meridianul 0.
Din ora nasterii se scade diferenta de fus orar: la orarul de iarna se scad 2 ore, iar la orarul de vara se scad 3 ore (pentru Romania).
Exemplu: trebuie din 1:15 sa scadem 2 ore, fiind vorba de orar de iarna, dar observam ca rezultatul nu va fi un numar pozitiv. Pentru aceasta, putem la ora nasterii sa adaugam 24 ore pentru a putea face calculul. Daca scaderea se poate efectua, nu este nevoie sa adaugam nimic si facem scaderea simpla. Deci:
1:15 + 24:00 = 25:15
25:15 - 2:00 = 23:15 (am obtinut G.M.T. - Greenwich Mean Time)
Explicatia: Orele pe glob se calculeaza in functie de meridianul 0 grade ce trece prin Greenwich (Anglia). Dar cum soarele nu rasare in acelasi moment pe toata planeta, s-au stabilit fusele orare. Romania este la 2 ore diferenta fata de Greenwich cand este vorba de orarul de iarna si la 3 ore cand este vorba de orarul de vara. Prin scaderea efectuata la primul pas se calculeaza de fapt ora de la meridianul 0 grade, notat G.M.T.  

Pasul 2)Se calculeaza momentul real al nasterii in functie de longitudinea locului nasterii. 
Gradele longitudine se inmultesc cu 4 si la fiecare sfert de grad mai adaugam un minut timp.
Exemplu: Cugir are longitudinea 23 grade 20 minute, deci putem considera 23 grade si un sfert de grad. 23 × 4 = 92. La acesta se adauga inca 1 minut pentru sfertul de grad. Deci 92 + 1 = 93 minute care se transforma in ore si munute. 93 : 60 = 1 rest 33, deci am obtinut ora 1:33.
Explicatia: In 24 ore Pamantul face o rotatie de 360 grade deci rasaritul soarelui parcurge un grad longitudine la fiecare 4 minute timp. De aceea pentru un sfert de grad longitudine se mai adauga 1 minut timp. Soarele nu rasare la aceeasi ora reala la Iasi la fel ca la Timisoara. Cu cat ne deplasam mai spre rasarit, Soarele rasare mai repede.  

Pasul 3) Momentul real al nasterii.
Se aduna valorile calculate la pasii 1 si 2 pentru a obtine timpul real al nasterii.
Exemplu: 23:15 + 1:33 = 24:48 care trecand de 24 de ore se reduce, scazand 24 ore. Deci 24:48 - 24:00 = 0:48.
Explicatia: Acesta este momentul real al nasterii care nu tine de fusul orar, deci de ora oficiala a unei tari, ci tine cont cu exactitate de locul nasterii.

Pasul 4) Calcularea Timpului natal sideral.
La timpul real al nasterii se adauga timpul sideral (TS) corespunzator zilei de nastere, valoare ce se ia din tabelele de efemeride pentru aflarea Timpului natal sideral (TNS).
Exemplu: Timpul sideral pentru 13 octombrie este 1:26. La valoarea gasita la pasul 3 se adauga timpul sideral. Deci: 0:48 + 1:26 = 1:74. Cum minutele au valoare mai mare decat 60, transformam 60 minute in 1 ora, restul ramanand minute. In acest fel valoarea gasita este 2:14, care se numeste Timp natal sideral (TNS).
Explicatia: Ce este timpul sideral? Datorita faptului ca miscarea de rotatie a Pamantului nu este egala cu miscarea de revolutie, in timpul unui an vom avea in zile diferite Ascendente diferite la aceeasi ora si in acelasi loc. Un an intreg de 365 sau 366 de zile este vazut ca o zi de 24 ore, care incepe in momentul echinoctiului de toamna. In acest fel unei zile ii corespund cu aproximatie 4 minute timp sideral. Spre exemplu, 13 octombrie are TS = 1:26, 16 februarie are TS = 9:42 si 22 septembrie are TS = 23:57. Exemplele sunt relative, pentru ca fiecare an are valorile sale calculate dupa momentul precis al echinoctiului precum si daca este an bisect sau nu. Observatie: In calculele de mai mare precizie se tine cont si de faptul ca cele 4 minute TS corespund la 24 ore pe zi, deci sa se tina cont de ora nasterii din ziua respectiva. De asemenea, pentru o mai mare exactitate se calculeaza si secundele aferente minutelor de grad de longitudine, nu numai minutele corespunzatoare sferturilor de ora, s.a.m.d., dar cum momentul nasterii de obicei nu este cunoscut cu exactitate de secunde, uneori nici de minute, aproximarile apar din start. Dar aceste mici aproximari nu afecteaza prea mult desenul astrogramei.  

Pasul 5) Citirea din tabelul Caselor a pozitiei Ascendentului si a cuspidelor.
Aceasta se face in functie de latitudinea locului nasterii si a Timpului natal sideral TNS calculat pana acum.
Exemplu: Cugirul are latitudinea 45 grade 50minute Nord, dar se poate lua cu aproximatie 46 grade. In coloana corespunzatoare la 46 grade avem la TNS = 2:14 urmatoarele valori pentru cuspide: Casa I (Ascendent) = 17 grade 59 minute Leu, Casa II = 8 grade Fecioara, Casa III = 3 grade Balanta, Casa X = 6 grade Taur, Casa XI = 14 grade Gemeni, Casa XII = 19 grade Rac. Deci persoana XY are Ascendentul zodiacal in Leu.
Explicatie: Observam ca nu sunt date in tabel cuspidele la toate Casele. Nici nu ar fi nevoie, pentru ca celelalte sunt diametral opuse, deci au aceeasi valoare dar in semnele aflate in opozitie.  

Pasul 6) Citirea din tabelele de efemeride a pozitiilor planetelor.
In tabelele de efemeride se citesc pozitiile planetelor in anul, luna si ziua care ne intereseaza, notandu-se fiecare planeta la cate grade si minute si in ce semn zodiacal se afla la momentul respectiv, notandu-se, daca este cazul, daca se afla in mers retrograd. De obicei in tabele este data pozitia planetei la ora 0.00. Dar pentru ca subiectul in cauza s-a nascut la o alta ora, este nevoie de o interpolare, un calcul exact al pozitiei planetei la ora respectiva. In special la Luna este absolut necesar pentru ca ea are o miscare foarte rapida.
Exemplu: In exemplul nostru, Luna la inceputul zilei se afla la 2 grade 57 minute in Balanta si in ziua urmatoare se afla la 17 grade 54 minute tot in Balanta. Pentru interpolare cel mai bine este sa se transforme totul in minute. 2 grade 57 minute = 177 minute, 17 grade 54 minute = 1074 minute deci in 24h Luna parcurge 1074 minute - 177 minute = 897 minute. Se transforma 24h = 1440min, de asemenea si ora nasterii 1h15min = 75min. Acum aplicam regula de trei simpla: daca in 1440 minute Luna parcurge 897 minute atunci in 75 minute cat va parcurge? Drumul parcurs de la miezul noptii pana la ora nasterii va fi (75 × 897) : 1440 = 46,71875 deci va parcurge aproximativ 47minute. Aceasta valoare se aduna la cea de la inceputul zilei si avem pozitia Lunii la momentul nasterii: 2 grade 5 7minute + 0 grade 47 minute = 2 grade 104 minute = 3 grade 44 minute tot in Balanta. Daca se trece dintr-o zodie in alta sau este nevoie de alte ajustari ce tin spre exemplu de transformari a minutelor in grade sau invers, trebuie avut grija sa se faca cat mai corect. De asemenea, daca o planeta este retrograda, atunci trebuie tinut cont de acest lucru, scazandu-se din valoarea mai mare pe cea mica iar la sfarsit nu mai este adunare ci scadere. La planetele lente este mult mai usor, interpolarea facandu-se direct cu o aproximatie pe care o consideram corecta. Dupa toate acestea, se scriu pozitiile exacte ale planetelor.  

Pasul 7) Desenarea astrogramei.
Se deseneaza cercul zodiacal, de preferinta doua cercuri concentrice iar spatiul dintre ele se imparte in 12 sectoare egale corespunzatoare zodiilor. Este recomandat ca Ascendentul zodiacal sa fie scris in stanga foii de hartie asa cum sta in fata noastra iar semnele zodiacale sa fie inscrise in sectoare in sensul invers acelor de ceasornic in ordine incepand cu Ascendentul. Tinem cont ca fiecare zodie are 30 grade incepand de la 0 grade tot in directia inversa acelor de ceasornic. Desenam cuspidele Caselor incepand cu Ascendentul si Descendentul. Este bine ca aceste cuspide sa se deseneze numai in exteriorul cercului zodiacal pentru ca in interior sa avem loc pentru desenarea aspectelor intre planete. Apoi se inscriu si planetele, fiecare in pozitia corespunzatoare calculata la pasul 6. Daca o planeta este retrograda, este bine sa adaugam simbolului ei si litera R ca indice. Nu trebuie neglijat faptul ca este bine ca in dreptul fiecarei cuspide si fiecarei planete sa trecem si pozitia exprimata in grade si minute pentru a observa mai tarziu aspectele care intervin. Aspectele intre planete vor fi desenate in interiorul cercului zodiacal, cu simbolurile si metodele pe care si le fixeaza fiecare, spre exemplu aspectele benefice cu linie continua iar cele malefice cu linie intrerupta, marcand poate si simbolul aspectului respectiv. Nu este rau sa se foloseasca culori. Altii deseneaza planetele in interior, deci folosesc alt stil. Cu timpul, fiecare isi va forma stilul sau.